Altruismul, o consecință a fericirii

Ți s-a întâmplat vreodată să te simți vinovat pentru că pur și simplu nu îți pasă? ”Sunt o persoană oribilă”, 😖ți-ai spus. Știai că ai fi putut face ceva, dar totuși nu ai făcut-o, nu ai avut chef. ”Și ce e cu asta! Sunt eu responsabil pentru neajunsurile celorlalți?! Și totuși… sunt un nerecunoscător! Puteam să fac ceva… O să ajung în fundul iadului! Sunt o persoană oribilă!”

Unii ar spune că depinde de personalitate, că un altruist este dispus în orice moment să ajute dezinteresat, că își va da și cămașa de pe el, indiferent de situație. Așa o fi? 🤔

Două cercetătoare americane au făcut mai multe studii pe acest subiect, printre care un experiment în care unor utilizatori ai telefonului public li se plasa o monadă 💰 de 10 cenți într-un loc vizibil astfel încât aceștia să o găsească imediat ce vor ieși din cabina telefonică, unde, un complice participant la studiu scăpa din greșeală un teanc mare de foi ce se împrăștiau pe trotuar. Studiul și-a propus să urmărească în ce măsură disponibilitatea de ajutorare dezinteresată a celorlalți poate fi influențată de starea afectivă a individului.

Rezultatele au fost cât se poate de surprinzătoare și anume, din cei 41 de subiecți care au participat la acest studiu, fără să știe, 16 au găsit moneda lăsată intenționat. Din aceștia, un număr de 14 persoane s-au oferit imediat după să îl ajute pe ”ghinionistul” ce a scăpat hârtiile pe trotuar. Surpriza abia acum vine. Din cei 25 de subiecți care nu au avut ”norocul” de a găsi moneda, unul singur s-a oferit să ajute. Altfel spus, un procent de 87,5% dintre cei a căror dispoziție a fost îmbunătățită de o valoare infimă a unei monede, în comparație cu 4% dintre cei care nu au avut parte de o bucurie neașteptată.

Concluzia a fost, după cum vă așteptați, că o simplă întâmplare care produce o bucurie cât de mică poate modifica în mod radical un comportament uman de o importantă natură socială. 🤗

Acesta să fie oare secretul din spatele răutății? Lipsa fericirii este cea care ne face indisponibili?

Suntem indisponibili pentru copiii noștri, pentru părinții și prietenii noștri și alergăm în goana după fericire, fără să vedem că fericirea este chiar în casele noastre, în fiecare gură de aer, în fiecare frunză.

Nu vedem pădurea din cauza copacilor…