Drag român, bucură-te de toată bogăția pe care o ai!
De curând am vizitat Parisul și marea conștientizare pe care am avut-o este că Franța nu este atât de diferită de România pe cât mă așteptam. Sunt tot oameni și acolo. Bunăstarea, renumele nu sunt date de opulență, nici de lucruri nemaivăzute. Valoarea locului este dată de oamenii care vorbesc despre el, de dragul cu care povestesc, de prețuirea și recunoștința cu care îl descriu. Știu… te-ai fi așteptat ca pe străzile din Paris să auzi acea muzică de pe coloana sonoră a filmelor, să vezi îndrăgostiți plimbându-se de mână în lumea lor, dar de fapt e un oraș ca toate celelalte.
Frumusețea, emoția, prosperitatea, starea de bine nu depind de locul în care te afli ci de ochii care văd și de inima care simte. România are atât de mult potențial, are atâtea frumuseți. Este ca în acel banc în care Dumnezeu, în timp ce împărțea darurile fiecărei țări, ajuns cu sacul deasupra României a scăpat toate darurile aici: munți, mare, râuri, deltă, pajiști, peșteri, cascade. România are atât de mult, este atât de frumoasă, ceea ce îi lipsește este iubirea și aprecierea noastră, este valoarea pe care noi trebuie să i-o dăm.
Dacă vrei ca ceilalți să îți vadă potențialul, valoarea, trebuie mai întâi tu să le vezi în interiorul tău, la fel și cu țara, dacă vrei ca ceilalți să observe bogăția, frumusețea, potențialul, este nevoie ca mai întâi tu să le vezi, să le crezi, să le prețuiești. Încetează să mai crezi despre țara ta că nu îți poate oferi un viitor! Sunt atât de mulți oameni care au reușit aici. Reușita altora nu este cauza nereușitei tale. Nimeni niciodată nu este vinovat pentru nereușita ta. Singurul lucru care stă între tine și reușita ta ești chiar tu.
Învață să vezi lucrurile bune din jurul tău, învață să vezi ce poți face tu bine înainte de a vedea ceea ce fac rău ceilalți. Iubește și fii recunoscător pentru apele încă bune ale României, de munții încă semeți, de marea încă plină de viață, de roadele pământului încă hrănitoare. Privește cerul încă senin, românii încă ospitalieri și pădurile încă de poveste.
Cu cât te vei concentra să le prețuiești, să le iubești, să le simți, cu atât îți va fi mai greu să le distrugi, să le deranjezi din naturalul proces al evoluției. Știu ce vei spune acum: ”degeaba fac eu ceva dacă alții…”. Lucrurile funcționează exact invers. Dacă fiecare dintre noi așteaptă ca celălalt să facă ceva, nu se va schimba nimic. Începe chiar tu. În timp vei vedea că lumina este molipsitoare. Privește și bucură-te de ceea ce vezi. Deschide fereastra și bucură-te, binecuvântează copacul din fața blocului. Mulțumește-i că este acolo, mulțumește-i că a rezistat atât de mult pentru tine, că îți dă aer.
Mulțumește pământului românesc că te-a susținut, că ți-a permis să îl calci, că te-a crescut. Învață să vorbești de bine despre țara ta și lucruri nebănuite o să se întâmple. Cuvintele hrănesc suflete. Cuvintele au energie. Energia hrănește locul. Cu cât vei adresa cuvinte încărcate de o energie bună, frumoasă, unui lucru, unui loc, unei țări, cu atât aceasta va crește și se va dezvolta mai frumos. Cu cât vei îndrepta cuvinte pline de ură și dispreț, cu atât motivele de ură și de dispreț vor crește.
Atunci când vrei să crești o plantă te îngrijești de ea, îi oferi apă bună, o lași să vadă soarele, o dirijezi cu drag să se ridice, nu o lași pe pământ să fie călcată în picioare și apoi ea te va răsplăti cu roadele ei. Va radia lumină pentru tine, te va încânta cu frumusețea ei și îți va da ocazia să fii mândru de ea și de tine pentru felul în care ai pus suflet în îngrijirea ei.
Ceea ce semeni prin gândul, cuvântul, simțirea ta în aceste locuri, aceea vei culege!
La mulți ani, România!
Romanian
Ți-a plăcut articolul și dorești să te informăm când publicăm noutăți?